Am multi prieteni pe Facebook, copii sau adolescenti. Pe langa faptul ca ma
surprind cu postarile lor din ora de chimie, fizica sau de prin baile
scolilor, cel mai mult ma sperie statusurile de tipul "ma plictisesc". E
o moda sa fii blazat sau asta-i starea natiunii? Cine o fi responsabil
cu ziua in care incepe plictisul si oare de cand s-o fi instalat el, ca
vad ca pare cool sa ti-l urci si pe perete:) ?
Asta-i una la mana pe ziua de azi si ce-a de-a doua, sunt cuvintele pe care le rostim langa copii automat, ca un reflex cultural. Cuvinte pe care nu le mai gandim pentru ca ne-au fost transferate la randul lor, fara sa le luam in calcul impactul si fara sa ne punem problema cat rau sau cat bine fac.
Iata cateva posibile "traduceri":
1. "Sa fii cuminte!" ("nu risca, nu iesi din front!").
2. "Fac eu, ca tu esti mic!" ( "ai limite si esti neputincios!, nu cred in tine!")
3. "Esti iubirea vietii mele! Pentru tine fac totul!" (atarna pe umerii tai toate ambitiile mele de viata, asteptarile si afectiunea mea, pe care inca nu reusesc s-o impart si cu altii")
4. "Asa sunt eu/ Asa esti tu" ("deocamdata ne-am oprit din evolutie si trebuie sa ne resemnam")
5. "Las' ca creste el mare!" ("fiti fara grija, problemele se rezolva de la sine, nu trebuie sa ne batem capul")
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu