30 septembrie 2015

Mi-e teamă că nu am să te uit

Aş vrea ca măcar pentru o clipă să uit totul. Câteodată mi-e teamă de ceea ce gândesc, mi-e teamă pentru mine, că nu-mi cunosc următorul pas. Mi-e teamă că nu am să te uit şi am să fiu bâtuit toata viaţa de un episod încheiat.
Din toate sentimentele pe care le-am strând atâta timp în mine, se revarsă acum prin ochii mei. Nici un chirurg nu-mi va putea desface inima să o repare. Aş vrea să fac un mormânt veşnicului "te iubesc", adânc în sufletul meu.

Lasă-mă să te uit. Te rog. Să dau uitarii tot ce-am trăit cu tine. Să-ţi şterg mesajele şi numărul de telefon, să şterg toate fotografiile şi să le păstreze doar pc-ul în memoria lui. Lasă-mă sa nu-mi pese că te-am iubit. Eu nu mai ştiu nici unde îmi este sufletul. L-ai furat odată ce te-ai desprins din visul meu şi ai apărut în chip real. Dacă uneori cad în depresie, o fac doar de dorul tău.
Tu mă vrei departe, dar tot tu mă vrei lângă tine. Să-mi distrugi epiderma speranţei. Eu te-am vrut aproape, pe când tu te plimbai pe oceanul meu de iluzii. Tu nu mă cunoşti, mă vezi, căci eu te văd.

Sursa: Ionela Cimpoierita


Niciun comentariu: