Mamă... printre morţi - Liliana Carmen Stoica

Mamă... printre morţi
(20 aprilie 1949 - 4 iunie 2006)

Ascunde-te, tu, mamă, printre morţi
împreună cu surori şi fraţi, părinţi
şi protejează-ne sângele de hoţi
de cei care, cu forţa am fost înrudiţi.

Căci din cătuşa ce se lasă greu
îmi mai răsuflă gâtuită o strigare
şi gratii ce-s fortificate tot mereu
mă taie-n sânge crud cu sare.

Şoaptele îmi sparg tăcerea nopţii
când Luna şifonează luciul apei,
trei fire înnodate în papiota vieţii
şi vise doar ucise-n mijlocul etapei.

Şi-i tot mai incomod prin ghicitoarea vieţii
străpung speranţa grea din vârful pleoapei,
vin ploi ca lacrima în toiul dimineţii
penite sângerânde stagnate-n fundul apei.

Cortina infernală iar sărbătoreşte
câte un Cadillac luat cu împrumut,
tot ce e de sânge pur se plămădeşte
abracadabra plus-minus la minut.

Mamă, astăzi e-atâta sărbătoare
voi, cu toţii în cer sarbătoriţi,
aici e nedreptate şi teroare
şi tot mai rătăcim nedumiriţi.

Noi, scriem pentru voi cu sânge pe hârtie
în mod impersonal să fiţi pomeniţi,
tot vin hiene legate-n gât cu o tăblie
şi fiara grea cu ochi de ură împietriţi.

Azi, când cerul plânge-a sărbătoare
tu, mamă, eşti un înger bun,
cândva trăit-ai cu-aceiaşi teroare
ce încercam noi să mai târâm acum.

Liliana Carmen Stoica
18 aprilie 2018