Se spălă ,se scutură şi la drum porni.
Câinii latră ! Lui nu-i pasă,
Carul trece!Nici nu-l simte.
"Uff ! Ce sete ! Uff ! Ce soare !
-Cum s-ajung la o apă curgătoare."
Şi mergând pe drum încet,
El cu vulpea se-ntâlni.
Vulpea care sta la pândă,
Vrea să-l prindă să-l înşface.
Dar ariciul iscusit,ghem,
Sub ace ...el se face.
Vulpea speriată se înţeapă,
Şi-o luă la goană-n gura mare:
"Să mă-nţepe el pe mine,
Creatură mică şi ciudată"
Iar ariciul pus pe şoti :
"Eheeei...cumătră vulpe ,
Ai lăsat prânzul în drum,la soare!"
florentindraganescu09.o4.2011
vol. Diamante pentru cei mici
6 comentarii:
Ha, ha, ha, cumatra, ai grija la ce fel de ranz tanjesti!
pranz
frumos, mi-a lasat un zambet larg pe fata...eu las semn de trecere si apreciere...o zi buna!
Lumi;Maria,
Va multumesc frumos !
Uneori as vrea si eu, arici sa fiu...
:))
Faină ideea şi drăguţă foc, dar fii mai atent la ritm, că se cam rupe pe alocuri.
e o greşeală care apare ori din graba de a nu ne greşi rima ori fiindcă vrem să terminăm poezia mai repede. Nu te aleargă nimeni, să ştii.
Trimiteți un comentariu