Cabina de dus

S-a dus si vara asta…si vine inca o toamna cand, cum se zice din batrani, numaram bobocii…
Pentru cei de-a douasprezecea  e anul orientarii profesionale, cum ne tot bat la cap diriga si toti profii imediat ce au ocazia. Parintii, nici ei nu stau mai pe roze. Cum te prind pe acasa, te mitraliza cu eterna si terifianta intrebare “ unde dai?”
As da...bir cu fugitii, daca ar fi dupa mine.
Dar cui poti sa spui asta fara sa se uite toti la tine ca la un martian? Pentru ca toata lumea asteapta un raspuns matur, cica, rod al celor doisprezece ani de studiu. Care studiu si, in general, care scoala? Ca ei s-au facut ca ne predau, noi ne-am facut ca invatam…si, uite asa, au trecut anii, am avansat pe drumul previzibil si iata-ne fata cu…profesia.
Cum ziceam deja, m-as apuca mai degraba de orice altceva decat de vreo facultate…alta plictiseala, alta prefacatorie, de data asta cu aer …academic! Alti ani pierduti pe bancile roase de timp, ca acum nu mai e ca la ciclul primar, sa se schimbe bancile la patru ani sau si mai des…invatam, de regula, pe bancile pe care au invatat ai nostri, daca au trecut pe acolo, si invatam zdravan ca sa nu avem unde munci dupa!
Vara asta a trecut aiurea, dar ceva bun tot am vazut. M-a dus unul, amic de-al meu la unchi-su la firma. O firma distribuitoare de cazi ,chestii din acril ranforsat cu fibra de sticla si cabine dus . Misto businessul… au inceput lucrand in spatii mici , profituri mici si in timp s-au extins. Vazusem la ei o cabina dus 80x80 care mi-a luat ochii. Si pretul nu era mare deloc.
Intr-un showroom destul de mare, sute de produse ca lumea expuse, cu forme si culori interesante, munca, ce mai…Cu timpul au luat si niste fonduri europene si au reusit sa extinda treaba destul de serios.
Mi-a placut si ma gandeam sa fac si eu ceva similar , ca asta mi-ar placea de fapt, o chestie a mea, sa nu mai depind de unul si de altul, sa muncesc pentru mine si ai mei, cum vreau eu, cand vreau eu si, mai ales, sa nu dau socoteala nimanui.
Mi-ar placea, e drept, si un pub, un fast food ceva, cu mult tineret, ca astia acuma arunca cu banii si rareori se uita pe ce. O chestie asa intima, ceva select, nu prea mare, dar unde sa vina lume cu bani, ca doar asta vrem toti: bani!
Si daca ma gandesc ca nici unul dintre oamenii bogati ai lumii nu s-a prea omorat cu scoala…cred ca mi-am facut  deja “orientarea” de care va spuneam, chit ca maica-mea o sa-mi sara in cap de bucurie ca odrasla ii ramane fara studii universitare!!!