Legenda ciocanitoarei

Se zice ca ciocanitoarea dintru inceput nu a fost pasare ca acum, ci a fost o femeie glumeata, adica una de acelea careia ii placea sa-si bage nasul in tot locul, chiar si acolo unde nu-i fierbea oala si pe fiecare sa-l vorbeasca de rau si sa-i atarne cate o codita.
Intr-o zi, prinzand Dumnezeu toate gamganiile de pe fata pamantului si legandu-le intr-un sac, chema pre femeiea cea mai guraliva si dandu-i saculii zise:
Ia sacul acesta si du-l de-l arunca asa cum il vezi un mare! Dar cauta ...nu cumva sa te puie pacatele ca dupa ce vei iesi de-aice la largul tau sa-l dezlegi ca sa vezi ce este int-insul, ca apoi vai si amar de capul tau!...Atunci ai sa patesti una nemaipatita! M-ai inteles!...
- Fereasaca ceriul!- raspunseea, luind sacul in spate, unde as face eu una ca asta, sa nu ascult porunca ta , Doamne! Si cum rosti ea cuvintele acestea, iesi din pomet afara, caci Dumnezeu cand ii dete sacul se afla intr-un pomet foarte mare si frumos, impanat cu tot feliul de pomei si flori mirositoare.
Dar ti-ai aflat omul ncare sa-ti tie cuvantul? Femeia cum iesi din pomet afara, nu apuca a face cateva sute de pasi cand, cuprizand-o un dor nespus ca vada ce duce in spate, nu se putu retine de-a se opri in loc si-a dezlega sacul. Insa nu apuca sa dezlege sacul, ca iesira dintr-insul si incepura a se raspandi in toate partile si-a se ascunde unele prin crapaturile pamantului si pe sub scoarta copacilor, iara altele prin iarba, mai pe scurt, care pe unde apucara.
Femeia, de spaima si de frica, ca sa n-o pedepseasca Dumnezeu, pentru ca nu s-a tinut de cuvant, ci i-a calcat porunca, incepu a alerga ca o scoasa din minti in toate partile dupa ganganii, vrnd sa le prinda si sa le bage iarasi in sac.
Dar cine era in stare sa le prinda atat amar de ganganii, cate varase Dumnezeu in sacul acela? Si cine, ma rog, putea sa stie incotro au apucat, si s-au ascuns acestea?
Prinsa ea ce prinsa, caci ganganiile, nu erau asa de proaste ca sa steie locului.
Dumnezeu , vazand ca femeia careia ii daduse sacul ca ganganii, ca sa-l duca si sa-l arunce in mare, nu l-a ascultat, s-a maniat pe dansa si spre pedeapsa a pedepsit-o prefacand-o intr-o CIOCANITOARE, zicandu-i ca pana nu va prinde toate ganganiile, cate le-a slobozit din sac, pana atunci sa nu mai traga nadejde ca se va putea preface iarasi , cum a fost dintru inceput.
De atunci, de cand Dumnezeu a prefacut-o in pasare, ciocanitoarea nu-si poate da randu, alergand prin paduri, padurele si prinzand ganganiile, cugetand ca daca le va prinde pe toate, se va face iarasi femeie, cum a fost de la inceput..
Iara ciocul ei cel lung si ascutit, cu care prinde ganganiile, e nasul ei de odinioara, caci ca femeie avea un nas lung, care si-l baga in tot locul, si nemic nu ramanea , necautat, nevazut si nevorbit de dansa.

Sursa: Fl. Marin, Ornitologia poporana romana, 1883.