Sa ne iubim traditiile, padurile, muntii, pesterile, salbaticia ...

Despre pesterile magice ale Muntilor Carpati, unde acei ursi, uriasi batrani sihastri, au vietuit sute de mii de ani, imi povestea de curand un amic, intr-una din expeditiile de explorare si documentare intreprinse pentru productia unui documentar. Din pacate insa, in acest moment acestea raman inca locuri si povesti cunoscute de mult prea putini oameni care au nevoie de mai mult interes si vizibilitate. Poate din aceasta cauza aceste locuri continua sa ramana oarecum izolate si inca salbatice, incarcate inca de mister si ceea ce inca putem numi aventura. Cate aventuri frumoase am trait si voi mai trai pe aceste meleaguri.....

Pe de alta parte, avem o doina, interpretata divin de Grigore Leşe, care suna cam asa:
 "Doamne nu ma' mbatrani
Lasa-ma sa-mi cresc pruncii
Daca pruncii mi i' oi creste
Cat ii vre' ma' mbatraneste..."

Muzicologul Constantin Brãiloiu, citat de Grigore Lese, spunea: "Numai prin cultura noastrã Bãrãneascã vom însemna ceva în lume. Cu armele Occidentului nu vom bate niciodatã Occidentul si va trece multã vreme pânã vom înceta a mai fi o caricaturã a Apusului".

Asadar, sa ne iubim traditiile, padurile, muntii, pesterile, salbaticia ... si sa ne iubim pe noi insine. Sa ne respectam mai mult... caci spunea odata un om mare, aici, la sat s-a nascut eternitatea. O eternitate pe care Mircea Eliade, in pribegie prin satele indiene, a gasit-o si acolo...