Stiți, hainele sunt tot un soi de exprimare artistică, doar ca au şi rol practic. Până la urmă, tot creație sunt. Un Chanel, de exemplu, e un fel de Monet al hainelor. Nu pui un Monet pe un perete cu igrasie. Un Monet merge cel mai bine într-o încăpere grandioasă, să-i facă cinste, iar el să fie doar elementul care completează armonia. Cam aşa e şi cu casele acestea de moda de renume. Nu e vorba de superficialitate.
E vorba de acelaşi principiu de respect pentru creație şi artă. Iar o creație în care intră o suta de ore de desen, muncă şi retuşat până la perfecțiune estetică, este o artă. Dacă nu îți permiți, nu purta o replică, pentru că asta înseamnă că nu ştii să apreciezi şi, implicit, nu ştii să porți, şi crede-mă, se vede urât. Iar dacă iți permiți, tot nu-i îndeajuns. Orice creație de lux se poartă abia atunci când tu, ca femeie şi personalitate, îi poți face cinste şi nu invers. Uite aşa, cum face Keira...
Daca eşti întreținută, nu merge, dacă eşti puştoaică, nu merge, iar nu merge, măi mamă, pentru că, mă repet, este o completare. Iar dacă tu n-ai esența potrivită, straiele scumpe nu ți-o vor da, ba mai mult, vei părea o impostoare, aşa cum pari când iți pui poze cu ele pe aici. Americanii au o vorba: "New money." La români se zice mai puțin pompos: "Săracă", în toate sensurile.
Ori aşa, ca Keira, ori deloc:)
Cu drag şi cu plăcere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu