Marinarul

Lin pe marea cea albastră,
Un vapor pluteşte-ncetişor.

Fericit e marinarul,
Că azi marea este liniştită.

Dar spre seară,din senin,valul vine,
Ca duşmanul , vasul să-l înece.

Şi-o furtună-ngrozitoare se porneşte,
Cerul tună,vântul suflă...marea e o spumă.

Marinarul iscusit , cu calm ,
Cârma vasului strânsă-n mâini, o ţine.

Vasul se-nalţă şi coboară , e o luptă,
Ameţitoare,când cu vântul, când cu valul.

E o noapte lungă-ngrozitoare,
Dar în zori cerul din nou zâmbeşte.

Marea iar se linişteşte,
Iar în zare ţărmul se zăreşte.

Fericit e iarăşi marinarul,
Că vaporul iar la dană s-odihneşte.

florentindraganescu 07.2010.
  vol.În nopţile albe