Pe vremea lui Alexandru-Imparat traia un fecior frumos ca o fata de 16 ani si harnic de n-avea sotie , dar poznas de-i merse vestea si povestea peste toate tarile.
Fetele de imparati se mustrau aruncandu-si cat in luna si in soare povestindu-se si hulindu-se de erau de mirare la toate neamurile.Fiecare se tinea ca numai al ei trebuie sa fie, ca numai ea e vrednica de un barbat ca el.
Era si frumos feciorul acela de n-avea sotie.Dar apoi cand il auzeai cantand, te face de iti sta mintea in loc, asa glas mandru si placut avea.
Nu-i vorba, chiar si mamele fetelor se indragostisera de el , ba si imparati mosnegi cu barba pana la genuche, inca isi dadeau genele si sprancenele lor stufoase in laturi,ca sa vada pe Fatul-cel-Frumos ca o minune si scump ca un bot de aur.
Toata lumea il placea, numai Alexandru-Imparat nu-l putea vedea in ochi, atat de urat ii era. Caci acum, Doamne nu l-a avea urat, cand el era imparatul cel mai mare si cel mai vestit din lume, si tot nu era bagat in seama nici pe departe de fetele celorlalti imparati. din pricina aceasta s-a si inceput apoi o ura intre ei, de nici Soarele, care pe atunci umbla pe pamant, nu l-a putut impaca.
Alexandru-Imparat s-ar fi impacat bucuros cu acel Fat-Frumos, pe langa invoiala ca el nici cand sa mearga in povesti la draguta sa. Isi batea joc de invoiala cu Alexandru-Imparat si, in ciuda lui tot mai des se ducea la draguta lui, si-i canta cate numai el stia!
Soarele, vazand batjocura ce o facea Fat-Frumos, l-a luat o data la fuga si la alungat asa de mult ca, din alb si frumos ce era, s-a facut negru precum carbunele si, din mare si voinic ce era, s-a facut numai cat o aluna ascunzandu-se la o femeie saraca sub vatra focului, de unde strigand femeii: "griji, griji, griji ca sa nu ma gaseasca Soarele!" s-a prefacut intr-un greieras.
Soarele auzindu-l ia zis:
- Nu tot acolo sa sezi flamand si insetat ziua si noaptea sa tot strigi: griji, griji, griji!
Fetele cele frumoase auzind de cele intamplate s-au suparat rau si s-au prefacut si ele in furnici, si i-au carat de mancare bietului greieras, si ii cara si in ziua de azi, ca sa nu moara de foame!
Sursa: Legende populare romanesti!
2 comentarii:
Ha ! Ha ! Daca Alexandru imparat e o reprezentare a amintirii lui Alexandru Macedon, zau daca nu imi place si substratul politic observator al intelepciunii populare romane, in plus de povestea simpatica in sine, care e o poveste totusi optimista si toleranta, nu insista pe cine stie ce razbunari sau comportamente violente in cadrul afacerilor interne de mici gelozii sau rivalitati ale leadershipului
regional.
Da
Trimiteți un comentariu