Ce-i ăla un hipster?

Habar nu am ce-i ăla un hipster. Am citit și auzit atâtea definiții ale termenului, încât toate au echivalat cu zero. S-au anulat una pe alta. Totuși, cea mai mișto dintre ele e aia conform căreia "hipsterul nu se recunoaște pe sine drept hipster". Zic că e cea mai mișto, pentru că mi-a dat și mie o șansă.

Să mă explic. Am vazut în stradă, la protestele generate de: "afacerea rosiamontana". Mai ieșisem să văd oameni protestând, dar nu mai urlasem propriu-zis pentru nicio cauză. Fie am fost mult prea mic, fie m-am simțit nereprezentat, fie am fost prea comod. Recunosc, e bine acasă; mai ales seara, după o zi nasoală de muncă. Totuși, poate fiindcă am simțit o miză palpabilă și coerentă de de aceea Și nu am fost chiar singurul. Frate-meu suspectează că motivul principal a fost vremea bună de atunci. Vice amintește de "atmosfera de festival". Iar eu zic că un mare serviciu l-au făcut televiziunile, care au reușit, prin boicot, să motiveze o parte dintre oamenii (ca mine) cu credință și respect față de media adevărată. Și, poate, să-i țină acasă pe "agitatori". În ianuarie 2012, la cel mai apropiat protest de amploare, când îți urla Ciutacu în cap să te duci la Universitate să-l înjuri pe Băsescu, parcă ai cam fi stat nabii acasă, în fotoliu la meci. Și la căldură, vorba lui nea Vali.

Nu mă identific drept hipster, deci am înțeles că aș putea fi unul. Slavă Domnului. Dacă hipsteri sunt ăia care băteau ritmul la tobe și din peturi, în timp ce eu zbieram "Uniți/Salvăm/Roșia Montană", cei care au fugit prin Pasajul Victoriei pentru a ocupa Piața Revoluției, care au propus momentul de reculegere în memoria victimelor din Piață, apoi au suit bannerul ecologist pe gardul Palatului, sau cei care s-au pus de-a curmezișul pe șosea în fața roților jandarmeriei, dacă hipseri sunt "instigatorii" care au scris "Salvați Roșia Montană" și au deseneat o inimă pe duba poliției, cei care au donat coperte de reviste și sute de ore din viața lor cauzei ăsteia, dacă hipsteri sunt cei care au venit în familii cu copii sugari, mamele care au alăptat pe carosabil, tinerii care dezbăteau în cerc și invitau la solidaritate după modelul Parcului Gezi, sau puștii care nu știau unde e Roșia pe hartă, dar care înțeleseseră că se alătură din bun-simț civic unei cauze care nu-i afecta acum și direct, în fine, dacă hipsteri sunt cei care au stat în fiecare seară și au strâns în saci de gunoi, până la ultimul chiștoc, mizeria lăsată de noi, atunci eu sper - defapt am chiar pretenția că fac parte din tagma asta atât de hulită în toate formele de media.

Iar pentru că cea mai mare virtute a termenului de "hipster" - și poate chiar a hipsterului în sine - pare a fi capacitatea de a se redefini perpetuum, îi propun o nouă definiție: Hipsterul român este acel tânăr de orice vârstă, care poate a picat Bac-ul, dar care a luat cu brio testul de bun-simț civic, acel om conștient de problemele comunității lui și abitir reclamant al acestora, dar care nu neagă sistemul cu violență, ci încearcă să-l îndrepte prin solidaritate și compasiune față de semeni.