N-ar fi trebuit să port numele unui om
Alina Dora
“I paint myself because I am so often alone and because
I am the subject I know best.”
(Frida Kahlo)
m-au iubit şi mama, şi tata
au vrut să-mi aleagă un nume frumos, care să nu mă oblige să mor ca sfinţii
într-atât m-au iubit încât au găsit o naştere nefolosită de nimeni
şi mi-au înnodat-o la brâu
ani întregi am rătăcit pe străzi, prin case, prin suflete
mi-ar fi plăcut să-mi fi spus şi cum se dezleagă de lume
în zilele când, sub coaste, inima se împotriveşte să se mai sufoce în pieptul meu
cu sensul vieţii proaspăt ingurgitat, aş fi regizat o dispariţie monstruoasă
regalul suprem al unui pasager inutil
mi-aş fi făcut loc afară din mine cu genunchii şi coatele
în golul rămas te-ai fi cuibărit tu
dacă n-ai fi avut unde să-ţi aşezi obiectele personale, cărţile şi fotografiile
sau dacă te-ai fi plictisit într-o vreme de tine
câteodată mă trezesc fericită
mă şi mir cât de minunată e moartea când nu te văd
marioneta dinăuntru seamănă cu un om
a învăţat dimensiunea socială a funiei cu capătul ros, colcăie de viermi şi cuvinte
dimineaţa se spânzură de candelabre imaginare
şi caută un dumnezeu de carton
pe care să-l bată la table într-o criză de mântuire
apoi cineva şopteşte Heathcliff sunt eu
adevărul simplu că nu vom fi niciodată doi îmi sparge timpanele, mă agăţ de grumazul
dumnezeului meu şi-l întreb cât voi mai purta sub unghii
carnea smulsă a naşterii
dar amuţiţi şi-mi întoarceţi spatele, tu şi el
Sursa Alina Dora
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu