Dan Mateescu

Cetăţean de onoare al municipiului Timişoara şi al municipiului Călăraşi, decorat cu Ordinul de merit în grad de Mare Ofiţer, Ordinul Muncii şi Ordinul Meritul Ştiinţific, Dan Mateescu a plecat la cele veşnice în ziua de 15 aprilie 2008.
Dan Matescu. S-a născut la 15 noiembrie 1911, într-o familie de distinşi intelectuali din Călăraşi, care i-au dat o educaţie aleasă. A urmat şcoala primară şi cursurile liceului „Ştirbei Vodă”, pe care l-a absolvit în 1929, continuându-şi apoi studiile la celebra Universitate Charlottenburg din Berlin, profilul construcţii, pe care le absolvă în anul 1934.
Activitatea inginereasca a inceput-o in anul 1935 la Resita - Fabrica de Poduri si Constructii Metalice unde, pana in anul 1948, a functionat ca inginer proiectant, seful Atelierului de proiectare, seful Sectiei de montaj intern si extern, seful Atelierului fabricii, seful Fabricii de Poduri si Constructii Metalice in Resita si Bocsa Montana - unitate proiectata, executata si pusa in functiune sub conducerea domniei sale.
Din obiectivele mai importante proiectate in acea perioada amintim: structura metalica a Pavilionului Administrativ CFR Bucuresti (prima constructie metalica complet sudata din tara); podurile de cale ferata pe Somesul Mic, tablierele podurilor Ilva Mica - Vatra Dornei si linia Campina - Brasov - Fagaras - Sibiu; hangarele din Brasov si Someseni cu deschideri de 50 m, respectiv 100 m; ridicarea podurilor peste Prut la Reni; conducerea lucrarilor de consolidare a viaductelor Borcea si a montajului tablierelor pe linia dubla Campina - Brasov etc.
Intre anii 1948 - 1954, a condus Centrul de studii si proiectari al Combinatului Siderurgic Hunedoara de la Timisoara (devenit in anul 1951 Filiala IPROMET), unde a realizat, in principal: complexul Otelariei Noi, Hunedoara; obiective la furnalele si laminoarele vechi de la Hunedoara si Otelul Rosu etc.
Activitatea in invatamantul superior a inceput-o in anul 1944, ca profesor suplinitor la Politehnica din Timisoara. In anul 1948, a devenit profesor titular si sef al Catedrei de constructii metalice. In afara disciplinei de baza - Constructii metalice - predata la Facultatea de Constructii, a mai predat si cursurile: Rezistenta materialelor; Calculul si tehnologia constructiilor metalice sudate la Facultatea de mecanica (1948 - 1951); Constructii metalice (in paralel, timp de doi ani) la Facultatea de Constructii din Cluj-Napoca; Calculul plastic al structurilor metalice, contribuind la pregatirea inginereasca a numeroase serii de studenti.
In facultate, prof. Dan Mateescu a desfasurat si o impresionanta activitate de proiectare, din care amintim obiectivele: cupola Pavilionului Expozitiei Nationale din Bucuresti; structura metalica a Centralei hidroenergetice Portile de Fier I; acoperisul Centralei hidroenergetice Portile de Fier II; acoperisurile spatiale ale salilor de sport din Timisoara, Arad, Baia Mare, Ramnicu Valcea, Stei etc.; refacerea laminoarelor de la Resita; turnatoria de la Combinatul de Utilaj Greu din Iasi; otelaria electrica de la Combinatul de Utilaj Greu de la Cluj-Napoca; centralele termoelectrice de la Rovinari si Turceni si termocentrala pe sisturi de la Anina (colaborare) etc.
De asemenea, a elaborat studii si intocmit proiecte de executie si in afara tarii: Centrala termica Praga Nord (Cehoslovacia); Sala de sport si Velodromul acoperit din Tripoli (Libia) etc.
La elaborarea proiectelor - devenita o permanenta a activitatii domniei sale - a adoptat solutii noi (pe baza de studii) privind structurile de rezistenta, in special la cele spatiale, cu rezultate tehnico-economice semnificative.
Concomitent cu activitatea didactica si de proiectare, prof. Dan Mateescu a desfasurat si o bogata si laborioasa activitate de cercetare stiintifica cu rezultate remarcabile, fapt pentru care a fost ales membru titular al Academiei Romane in anul 1974.
Un alt merit al profesorului Dan Mateescu este si acela de a fi infiintat la Institutul Politehnic din Timisoara, Laboratorul de constructii metalice - considerat printre primele laboratoare de specialitate din tara. De altfel, preocuparea domniei sale pentru crearea si dezvoltarea bazei materiale de cercetare a fost o permanenta.

surse - MONOGRAFIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, 2010